Povestea Iulianei

Bună! O să scriu doar în mare, pentru că, eu cred că aș scrie romane cu povestea mea, ca oricare care a fost în locul meu. Povestea mea cu fostul soț, a ținut 6 ani. Trebuia să divorțez de el imediat după nașterea primului copil, dar în mintea mea era: " Ce o să zică lumea?", "Cum o să crească copilul meu fără tată?". Cea mai proastă decizie a mea EVER. 

 

După nașterea primului băiat mi-a amanetat din casă, a băut și a jucat la păcănele, scuza lui era că a întrat în depresie, cum o să se descurce să crească un copil? La sărbători sau zile de naștere niciodată nu era liniște, trebuia să facă câte o prostie că să fie el în centrul atenției, scandaluri, băutură, păcănele, datorii. Amenințări cu faptul ca se spânzură dacă voi divorța de el și dupa Politia o să mă găsească pe mine vinovată și statul o să-mi ia copilul. Am locuit cu părinții lui, unde am investit toți banii de la nuntă, de la botezurile ambilor băieți, bani dați de părinții mei și salariul meu. Și-au renovat foștii socri toată casa cu ajutorul nostrum că oricum doar o sa ne rămână nouă, însă tot din cauza lui în apropierea iernii ne-au dat afara cu 2 copii mici. Nu muncea și când mai muncea după ce lua salariul tot timpul îl cheltuia pe băutură și păcănele. Părinții lui întotdeauna îmi spuneau să nu spun nimănui, nici părinților mei, că el o sa își revină. M-a bârfit aiurea și m-a îmbrățișat peste tot. După ce s-au lămurit oamenii de adevărată lui față am rămas șocată când îmi povesteau: “Că am făcut foarte bine că am reușit să scap de el că el oricum era cu păcănelele și băutură de dinainte să mă cunoască, doar că a mascat foarte bine o perioadă”. 

 

Am realizat că de fapt el nu m-a iubit niciodată, doar a fost interesat de mine pentru că părinții mei aveau bani. Părinții mei au rămas șocați cum am putut rezista 6 ani fără să zic nimic, ei oricum vedeau tot timpul schimbări la mine și tot timpul le spuneam că e bine. Mă săturasem să ii tot plătesc datoriile luate cu scuza că n-au copiii lui ce mânca și nici pampers.  

 

La ora actuală sunt doar eu cu copiii mei de aproape 3 ani. El are să-mi plătească pensie alimentara din urmă peste 10000 de lei, tatăl lui îmi plătește pensia alimentară în numele lui când și când, și suntem mai liniștiți ca oricând și o duc mult mai bine singură, decât am fost vreodată cu el. Oricum băieții când îl văd urlă și se feresc de el, polițiștii l-au întrebat de ce nu vrea să vorbească și să se ducă la tatăl lui și el le spune "pentru că m-a bătut și mă bate, pentru că tataia și mamaia au bătut-o pe mama", iar cel mic nici el nu se mai duce acum. Dar oricum mai bine de 1 an nu s-a mai interesat de ei. Dar cu diferite persoane când ma întâlnesc îmi spun ca e foarte beat sau ca el spune "abia aștept să mă întâlnesc cu ea să o înjunghii, să bag cuțitul în ea"... Pentru că s-a aflat adevărul și nu mai are pe cine șantaja emoțional, financiar și să îmi bata copiii. Și că toți se feresc de el acum. Când ne-am mai întâlnit îmi spunea că face și drege să mă vadă el pe mine cu cătușele și la puscarie și că oricum nimeni nu o să mă mai ia vreodată. Barbații ma prefera și cu copii, nu cum spunea el ca nu voi mai fi capabilă de nimic dacă el pleacă. Nu era în stare să dea un var și să schimbe un bec, tot timpul am fost și bărbatul și femeia, el doar pe post de bibelou. Eu sunt mama copiilor mei, nu și a lui. 

 

Aveți grija de voi, dragi femei, voi sunteți mai importante. Fiți puternice că veți fi mult mai bine dacă plecați, viața nu se termină la un nenorocit narcisist și mincinos patologic. Voi în primul rând trebuie să fiți bine, ca și copiii să fie bine și liniștiți dacă ii aveți, interesați-vă și mergeți unde sunt centre specializate ca să cunoașteți oameni trecuți prin aceeași experiențe de viață, sufletește o să vă facă bine când veți conștientiza că acolo nu sunteți singure, dacă nu aveți pe nimeni alături. Eu sunt norocoasă pt că părinții și fratele îmi sunt tot timpul alături, iar de prieteni m-am lămurit. Și nu vă aruncați imediat la următorul bărbat, o puteți păți mai rău pentru că sunteți disperate. Nu m-am aruncat la următorul bărbat, dar din poveștile altor femei, vă garantez că nu toate suntem norocoase. Nu mai sunt proasta nimănui și nu mă mai las călcată în picioare, dacă e sa îmi mai refac viața bine, dacă nu, nu. Femeie știu de ce sunt capabilă și știu ca pot mai mult. Trebuie să ne vindecăm și să stăm singure o perioadă. Face mult bine sufletului! Conștientizezi cât de puternică ești!

Înapoi la testimoniale