Planul pentru a părăsi o relație abuzivă. Ce să faci? sau Cum să ajuți?
Violența domestică include abuzuri de natură fizică, psihologică, sexuală, economică şi socială. Aceasta are un impact negativ asupra tuturor persoanelor implicate, inclusiv a copiilor martori ai acestui fenomen.
Înainte să părăsească o relație abuzivă, o femeie care trăiește într-o dinamică de cuplu toxică trece prin câteva etape, din dorința de a se asigura că atât ea, cât și copilul (în cazul în care are copiii), vor supraviețui și sperând că stă în puterea ei să prevină violențe mai grave. Ea încearcă, de-a lungul timpului, diverse strategii pentru a schimba situația prin care trece și caută diferite moduri de a face față, de a rezista cu cât mai puține consecințe negative.
Adesea ea se gândește: „Probabil exagerez eu, trebuie să nu dau atâta importanţă. Nu e mare lucru. Probabil asta se întâmplă în toate relațiile.”. În aceste momente este atât de important să aibe pe cineva alături care să o sprijine, care să creadă povestea ei fără să o judece, care să înțeleagă situația ei de viață și să fie acolo pentru ele, să o sfătuiască, însă fără a lua decizii în locul ei. Statisticile ne arată că, cu cât aceste gânduri sunt mai frecvente, cu atât rata de întoarcere în acea relație abuzivă este mai mare. Uneori, o femeie se întoarce și de șase ori în relație, până ia decizia definitivă de a duce o viață liniștită (conform Ellsberg citat într-un studiu al Organizației Moldiale a Sănătății, 2002).
Ce obstacole exterioare o pot împiedica să plece?
– Adesea poate fi ameninţată cu şi mai multă violenţă în cazul în care anunță că va pleaca. Atunci poate apărea frica de a fi urmărită, aminințată, hărțuită, chiar atacată sau rănită.
– Temerea că nu are unde să meargă și nu are suficiente informații sau încredere în serviciile de ajutorare.
– Lipsa banilor sau dependența financiară de către partener. De asemenea, decizia de a pleca aduce cu sine și alte schimbări care pot fi înfricoșătoare (schimbarea sau pierderea locului actual de muncă, găsirea unei noi locuințe, schimbarea școlilor pentru copii).
Ce obstacole interne o pot determina să rămână în relație?
– Gândul că odată cu părăsirea partenerului abuziv copilul/copiii vor fi deprivați de prezența tatălui
– Sentimentul de vină, fie că partenerul i-a spus că ea sau copiii vor păți ceva, fie că a amenințat-o că el se va sinucide dacă ea va părăsi relația. Toate acestea sunt lucruri pe care ea nu le poate controla, însă a căror posibile rezultate o pot face să se simtă mică, neputincioasă.
– Presiunea din partea familiei (părinți, surori, frați, copii) și stigma socială de a fi etichetată drept responsabilă de a fi stricat căsnicia.
– Temerea de a fi judecată de poliție sau de a nu face față unui proces, de faptul că i se vor lua copiii. Faptul că partenerul ar putea câștiga toate bunurile lor în insanță.
– Mânia de a părăsi propria casă.
– Ideea unui viitor necunoscut.
Crezi că te afli într-o astfel de situație?
Este normal să simți tristețe sau furie atunci când te gândești că vei renunța la viața pe care ai muncit pentru a ți-o crea, fie că vine vorba de casă, bunuri, căsnicie sau grup de prieteni. Te poți lupta cu situația de a fi nevoită să demonstrezi că trăiești o realitate abuzivă. Pot apărea gânduri legate de o posibilă împăcare, de un viitor mai bun împreună, având în minte clipele frumoase petrecute împreună. Te poți simți confuză în ceea ce privește comportamentul partenerului. Poți resimți sentimentul de iubire pe care încă il porți partenerului tău și te poți gândi la investiția de timp și energie în relație. Te poți regăsi printre gândurile acelea negre care îți spun că meriți ca el să se comporte așa. Toate acestea sunt gânduri și trăiri ce te pot determina să mai rămâi. Dacă ești în momentul în care ai decis să pleci, iată ce să iei în considerare:
1. Cu cine poți vorbi pentru a pleca dintr-o relație abuzivă?
Încearcă să găsești o persoană de încredere cu care să vorbești, o persoană care nu va discuta și cu partenerul tău despre cele împărtășite lui/ei. Iată câteva sugestii:
– Un specialist în domeniul prevenirii și combaterii violenței. Apelează la noi (găsești date de contact la finalul acestui articol)!
– Alte femei care au trecut printr-o experiență similară cu a ta
– Medicul de familie sau o asistentă
– Un profesor, directorul de școală, un psiholog de la școala copiilor
– Un reprezentant al departamentului Resurse Umane al companiei tale
– Prieteni sau familie
2. Cum planifici plecarea așa încât să fii în siguranță?
– Identifică centrele de primire urgență și organizațiile sau instituțiile statului care îți pot oferi suport specializat
– Identifică un prieten sau mai mulți prieteni unde ai fi în siguranță. Stabiliți un cuvânt de cod pe care să îl folosești când partenerul tău îți face rău. Stabiliți un loc secret unde vă puteți întâlni dacă te decizi să pleci brusc.
– Ține un telefon mobil cu cartelă cu tine, în cazul în care va trebui să telefonezi de urgență de pe un număr nou, pentru a nu fi urmărită.
– Memorează numerele de telefon ale apropiaților și ale centrelor de ajutor.
– Fă o listă cu obiectele pe care trebuie să le iei cu tine în caz că va trebui să pleci în grabă. Actele de identitate și banii au prioritate.
– Dacă aveți mașină și ai permis de conducere, păstrează un set extra de chei ale mașinii, așa încât partenerul să nu știe de ele.
– Pe măsură ce te pregătești, protejează-te și online. Folosește computere de la muncă sau de la vecini să cauți informații utile.
– Ia cu tine orice act doveditor al abuzului: rapoarte medicale, mesaje de amenințare, poze.
– Păstrează poze cu toate actele tale și dovezile comportamentului violent pe un e-mail necunoscut de partener sau în Drive.
3. Ce faci să fii bine după ce ai plecat?
– Mută-te într-un spațiu sigur (la prieteni, familie sau într-un centru de ajutor).
– Schimbă toate parolele la rețelele sociale, e-mailuri pentru a te asigura că nu ești urmărită.
– Anulează conturile bancare vechi, mai ales cele la comun. Mergi la altă bancă pentru a-ți deschide un cont nou.
– Dacă locuiești în continuare în aceeași zonă cu agresorul, schimbă-ți rutina zilnică și evită locurile unde mergeați împreună.
– Cere un ordin de protecție pentru ca tu și copiii tăi să fiți în siguranță.
4. Ce se întâmplă dacă ajungi într-un centru de protecție de tip adăpost?
Centrele destinate femeilor ce au părăsit relațiile violente pun la dispoziție, de obicei, tot ce ai avea nevoie, de la hrană până la îngrijire. În astfel de centre poți beneficia de:
– Consiliere individuală și de familie ori grupuri de suport
– Ajutor pentru a înscrie copiii la școală
– Ateliere de (re)orientare profesională și ajutor pentru a-ți găsi un loc de muncă
– Suport legal
– Ajutor pentru a găsi suport financiar
– Susținere pentru a-ți găsi o locuință
Adu-ți aminte că:
– Violența domestică începe cu abuzul emoțional, mult înainte ca abuzul fizic să se petreacă. Cere ajutor cât mai rapid cu putință.
– Partenerul tău va încerca să te convingă că totul este vina ta, însă nimeni nu merită astfel de tratamente.
– Abuzul nu este normalitate, însă a fi într-o relație abuzivă i se poate întâmpla oricui.
______________________________________
Dacă te afli într-o situație care îți poate pune în pericol viața apelează de urgență la 112 sau la linia națională împotriva violenței domestice: 0800 500 333.
Pentru informații utile, îndrumare și consiliere psihologică, ne poți contacta la numerele de telefon 0753 893 531 sau 0369 801 808 (orele 9:00 – 18:00) sau pe e-mail la adresa contact@sieureusesc.ro.
_____________________________________
Acest articol a fost realizat de către Iulia Claudia Dumitru – Content & Concept Creator, Storyteller & Creative Writer. Pentru a intra în legătură cu Iulia, ne puteți contacta la adresa contact@sieureusesc.ro
Articol inspirat din manualul pentru specialiști Violenţa domestică: intervenţia coordonată a echipei multidisciplinare, coordonat de Gabriela Dima și Iolanda Felicia Beldianu, realizat în cadrul proiectului Connect. Mai multe informații despre proiect poți găsi aici: http://www.connect-romania.ro/