Cum am grijă de mine?
Atunci când vorbim despre grijă, ne referim adesea la cum o manifestăm față de ceilalți. Femeile în mod special sunt educate de mici să pună nevoile celor din jur mai presus de nevoile proprii: modele clasice de mamă bună, prietenă bună sau soție bună, au promovat multă vreme ideea sacrificiului de sine, ba chiar ideea că orice altceva decât a te pune pe tine pe locul doi reprezintă o dovadă de egoism – anormal pentru o femeie.
A exersa relaționarea în alți parametri decât cei de sacrificiu versus sentimente de vinovăție sau inadecvare ține de sănătatea noastră emoțională. Dar sunt momente în care ajungem să ne simțim obosite și cu resursele la pământ și ne întrebăm de ce. Oricât de mare ar fi satisfacția atunci când suntem lângă cei din jur, este necesar să fim și lângă noi înșine.
Acum că știm că este nevoie să acordăm atenție și grijii față de noi, cum anume facem asta? În cele ce urmează vom detalia câteva dintre metodele de care ne putem folosi, abordând planuri cât mai diverse.
- Identificarea gândurilor care ne fac mai mult rău decât bine. Ideea de a avea grijă de noi și de a ne iubi pornește de la un mindset, mai precis, „ceea ce ofer în jurul meu este benefic să-mi ofer și mie”. Este un mod de a gândi care ne face mai conștienți de mesajele pe care ni le transmitem, cu precădere în contexte neplăcute. Așa cum unui prieten îi spunem că nu-i face bine să fie atât de critic cu el însuși, exact aceleași lucruri ni le putem zice și nouă în contexte similare.
- Acordarea atenției asupra nevoilor emoționale pe care le avem este un semn de iubire de sine. De multe ori punerea accentului pe ceea ce noi avem nevoie este considerat un act egoist, care ne îndepărtează de ceilalți. La o privire mai atentă observăm: cu cât suntem mai conectați la partea noastră emoțională și exprimăm ceea ce ne doare sau ceea ce ne-am plăcea să primim, cu atât putem crea o conexiune autentică cu cei din jur. Cu alte cuvinte, este necesar întâi să ne cunoaștem și să știm ce contează pentru noi, ca mai apoi să putem avea legăturile pe care ni le dorim cu oamenii.
- Corpul este la fel de important ca și emoțiile sau gândurile. Parte esențială a grijii și iubirii de sine este corpul. Prin intermediul lui trăim tot ceea ce mintea își propune. Forma de afecțiune pe care i-o putem oferi lui constă în atenția asupra semnalelor pe care el le transmite și felul în care alegem să-l tratăm (aici ne putem gândi la alimentație, somn, mișcare). Totodată, sunt deosebit de importante mesajele implicite și explicite pe care le avem vis-à-vis de corp, acestea având consecințe asupra imaginii corporale și stimei de sine. Corpul femeii a fost multă vreme asociat cu păcatul în tradiția creștină, ceea ce a influențat multe generații de femei să aibă sentimente amestecate față de propriul corp, din care nu lipseau dezgustul și vinovăția, o consecință fiind și acceptarea abuzurilor cu mai mare ușurință.
Chiar și în generația tinerelor de azi, idealul de atractivitate feminină este plasat undeva mult în afara realităților biologice (tenuri perfecte, siluete suple), ceea se traduce adesea prin rușine și auto-depreciere pentru cele care nu se văd frumoase, suple sau sexy. Faptul că multe fete și femei suferă de bulimie, anorexie și alte tulburări de alimentație ne arată că relația cu propriul corp și acceptarea de sine este încă problematică pentru mulți oameni. Dacă te confrunți cu o astfel de problemă, cere ajutor – nu ești singură. - Indiferent de planul despre care vorbim, iubirea de sine se poate traduce prin blândețe față de noi înșine. Aceeași blândețe pe care le-o oferim și celor din jur atunci când trec prin diferite contexte. Orice parte a noastră evoluează autentic și cu rezultate vizibile numai în momentul în care ne raportăm la ea cu compasiune. Sunt clipe în care ne simțim vinovate pentru ceva ce am făcut sau ne vine să ne devalorizăm. Cu precădere atunci, iubirea de sine se manifestă prin a face un pas în spate și a privi cu blândețe la contextul de viață și de a găsi învățăturile pe care el ni le reflectă.
_____________________________________
Acest material este realizat de către Psiholog Cezara Botez din partea PsyLife, în colaborare cu Asociația A.L.E.G.. Echipa PsyLife este compusă din consilieri și psihoterapeuți care, împreună, își doresc să contribuie la starea de bine a clienților lor și a comunităților din care fac parte, sub managerierea co-fondatorilor psiholog dr. Raluca Anton și psiholog dr. Adela Moldovan. Vrei să intri în legătură cu Cezara? Trimite-ne un mesaj la adresa contact@sieureusesc.ro.
Articolul este realizat în cadrul proiectului #ȘiEuReușesc – comunitatea învingătoarelor din București. Acest proiect este organizat de către Asociația A.L.E.G și susținut prin Fondul IKEA pentru Egalitate de Gen, finanțat de IKEA România și gestionat de Fundația Comunitară București.