Comunicarea asertivă – non-violentă
Interacțiunea zilnică cu oamenii ne pune uneori în situații dificile, pornind tocmai de la lucruri care par simple și banale, cum ar fi modul de comunicare. Deși am putea spune că însăși natura noastră de ființe sociale ne oferă baza pentru abilitățile de comunicare și vorbire, acestea sunt într-un proces continuu de învățare, chiar și la vârsta adultă. Ceea ce știm din literatura de specialitate este că e important conținutul pe care vrem să îl transmitem, dar mai ales modul în care facem acest lucru. Comunicarea este despre a vorbi și a asculta. E bine să să fim mai conștienți de ceea ce ne transmite cealaltă persoană, pentru că ne poate ajuta să ne observăm propriul mod de comunicare.
Comunicăm asertiv: acele nevoi și acea relație în care ne expunem ideile sunt importante pentru noi
Printre diferitele stiluri în care comunicarea poate avea loc, se află și cea asertivă (alături de comunicarea agresivă și cea pasiv-agresivă). Aceasta creează un context pentru discuții deschise, în care să fie împărtășite nevoile și ideile fiecăruia, căutându-se o rezolvare care să aducă un câștig ambelor părți. Astfel, avem în vedere propriile nevoi, dar luăm în considerare și respectăm și opinia celuilalt. Psihologul Marshall Rosenberg aduce în atenția oamenilor termenul de „comunicare non-violentă”. Ne încurajează astfel să ne conectăm cu nevoile noastre, să facem puțină ordine pentru a reuși să exprimăm cât mai clar și sincer ceea ce noi ne dorim în acel moment. În același timp, ne poate forma viziunea asupra intenției exprimării nevoilor noastre: facem acest lucru pentru că acele nevoi și acea relație sunt importante pentru noi, nu pentru că am vrea să rănim cealaltă persoană. Iar în aceste momente intervin respectul și empatia față de cel cu care comunicăm.
Patru elemente propuse în stilul de comunicare non-violentă
Iată câteva elemente pe care mintea noastră le poate exersa când vine vorba despre comunicare non-violentă. În primul rând, să observăm ce se întâmplă în momentul actual, la care noi luăm parte. Aici poate fi uneori dificil, întrucât creierul nostru produce în mod automat gânduri și evaluări. Este important să încercăm să rămânem ancorați la situația din față, fără a lăsa tendința noastră de judecată să ia primul loc. „Ce observăm că face cealaltă persoană? Ce a spus exact?” Acestea sunt lucrurile pe care încercăm să le comunicăm și să le descriem celeilalte persoane. Mai apoi, intervine partea afectivă. „Cum ne simțim în legătură cu momentul la care luăm parte?”. În acele clipe, putem încerca să completăm următoarea frază, pe care să o transmitem persoanei cu care vorbim: „Atunci când tu … (acțiune), eu mă simt … (emoție)”. O întrebare importantă este și cea legată de nevoile din spatele emoțiilor pe care le simțim. Ne putem întreba „Ce nevoie se ascunde în spatele furiei sau fricii pe care o am? Ce vrea să îmi transmită de fapt acea emoție?”. E necesar să acordăm atenție acestor lucruri care vin din profunzimea ființei noastre și care ne ajută, până la urmă, să rămânem conectați atât cu noi, cât și cu ceilalți. E ceea ce ne face autentici. Un ultim element, care completează abordarea non-violentă, face referire la punerea în acțiune a acelei nevoi. Adică să spunem celeilalte persoane ce poate ea să facă pentru a ne păstra starea de bine în relația respectivă. Toate aceste lucruri menționate sunt cu dublu sens: noi le practicăm în legătură cu ceilalți și, în același timp, suntem dispuși să primim aceeași formă de comunicare din partea altora. Aceasta din urmă, este ceea ce presupune ascultarea și ceea ce duce mai apoi la atitudinea de respect, empatie, fără a ne simți mereu atacați, neînțeleși.
Exersând și având în minte această abordare non-violentă, putem câștiga o resursă valoroasă în momentele de tensiune sau de conflict. Cercetătorii din psihologia relațiilor ne spun că antidotul criticii (una dintre înclinațiile pe care le avem în timpul conflictelor) este tocmai exprimarea nevoilor cu empatie. Așa că, să ne amintim mereu să ne ancorăm la momentul prezent și la noi pentru a reuși apoi să facem trecerea către ceilalți.
_______________________
Acest material este realizat de către Psiholog Gabriela Gherguț din partea PsyLife, în colaborare cu Asociația A.L.E.G.. Echipa PsyLife este compusă din consilieri și psihoterapeuți care, împreună, își doresc să contribuie la starea de bine a clienților lor și a comunităților din care fac parte, sub managerierea co-fondatorilor psiholog dr. Raluca Anton și psiholog dr. Adela Moldovan. Vrei să intri în legătură cu Gabriela? Trimite-ne un mesaj la adresa contact@sieureusesc.ro.
Articolul este realizat în cadrul proiectului #ȘiEuReușesc – comunitatea învingătoarelor din București. Acest proiect este organizat de către Asociația A.L.E.G și susținut prin Fondul IKEA pentru Egalitate de Gen, finanțat de IKEA România și gestionat de Fundația Comunitară București.