Tu (pe bune) în relații - iubești să iubești? (NL februarie - II)

Vorbim deschis despre cum construim încrederea și siguranța în relația cu noi însene și mai apoi cu ceilalți. Despre cine suntem în relații și cine am vrea să fim. Pe bune! Ai primit de la o prietenă? Abonează-te aici.

 

Continuăm să vorbim despre iubirea obsesivă, în urma interesului manifestat asupra acestui subiect. Dacă în ediția anterioară am adus în discuție etapa de îndrăgostire și stabilizarea ei într-o relație sănătoasă de cuplu, acum aprofundăm dependența de iubire și dragostea obsesivă.


«
Cândva va fi totul perfect. Dacă aștept, dacă fac mai mult, dacă iubesc mai mult va fi bine. Vom fi bine.

Iubirea obsesivă are puține șanse să-ți aducă siguranță și liniște. Cum apare ea? Uneori este doar neurochimie: simțim fascinație când suntem orbite de calitățile (reale sau imaginare) ale persoanei față de care simțim atracție, admirație, obsesie, dependență. Alteori este experiența unui atașament nesigur. Căci foamea emoțională de dragoste începe de când suntem mici. Iar ca adulți doar o retrăim. 


Cine e predispus să iubească prea mult?

Totul a început când am venit pe lume: pentru a supraviețui am avut nevoie de cineva care să ne vadă, să ne iubească, să ne protejeze și să ne îngrijească. Eram dependenți de atenția, afecțiunea, grija și disponibilitatea mamei. Iar dacă ea nu era prezentă, am căutat cu disperare privirea altcuiva care ar fi putut să ne împlinească nevoile. Conform teoriei atașamentului (Bowlby), atunci când copiii sunt separați de părinții lor sau de persoanele care îi îngrijesc resimt stres și anxietate. Modul în care îngrijitorii interacționează cu copilul va determina mai târziu tipul său de atașament și modul în care acesta se va dezvolta.

Relațiile din copilărie au un impact puternic asupra comportamentului și a funcționării noastre. Eșecul formării unui atașament sigur la începutul vieții va determina căutarea unor relații similare în viața adultă. Studiile arată că cei cu stilul de atașament anxios, nesigur sunt mai predispuși să experimenteze dragostea obsesivă sau ceea ce englezii denumesc „limerence”. Copilul ajuns adult va căuta în relațiile sale să se ocupe mai degrabă de ceilalți și mai puțin de nevoile proprii. Va căuta reciprocitate emoțională și asigurarea că este iubit, exact ca atunci când era copil și tânjea după iubirea mamei pe care o adora.


Iubești să iubești? Ai grijă de tine, căci iluzia iubirii te poate păcăli să rămâi în dinamici toxice!

Dacă copilul din tine a avut nevoie în trecut să se păcălească în așteptarea dragostei de care depindea, adultul din prezent poate căuta relații în care să se simtă iubit cu orice preț. Da, chiar cu prețul liniștii sau siguranței tale. Gândirea obsesivă la o iubire perfectă, salvatoare, ideală, poate deveni o metodă prin care mintea te protejează de suferința de a înțelege și accepta absența unui atașament sigur din trecut, și astfel proteja de durere.

Aceste gânduri pot întreține ideea că dacă nu există o iubire perfectă poate fi ceva în neregulă cu tine. Astfel de tiparele mentale pot bloca accesul la propriile sentimente (reale, uneori dureroase). Fii atentă la gândurile tale. Tratează-le cu curiozitate și căldură și nu cu judecată și presiune. Observă-le dar nu le lua drept crez de viață. Gândurile declanșează diverse emoții și comportamente. Rămâi atentă la cum se manifestă stima de sine (te simți valoroasă doar dacă ești iubită, apreciată, dacă primești atenție?).

În general, oamenii din viața ta nu sunt o coincidență, reflectând nu numai energia pe care o dăruiești, ci și percepția ta despre cât valorezi. Persoanele care iubesc prea mult sunt de obicei inteligente, atente și au stiluri de atașament nesigure. În timp ce primele două trăsături permit o mare empatie și o capacitate de iubire profundă, cea din urmă îi face să creadă că nu merită iubirea. Așa pot ajunge să rămână în dinamici nesănătoase în care:

-    Unul dintre parteneri poate să fie în același timp cald și rece, declanșând sentimente opuse, ce generează haos, de „sunt în al nouălea cer, mă iubește!” și „nu însemn nimic, mă respinge!”

-    Partenerul poate crea dorința de intimitate, dar are tendința de a fi evitant și nesigur, ceea ce creează multă confuzie. Este improbabil ca cineva calm și stabil să declanșeze vreodată sentimente complet consumatoare și destabilizatoare. Deci, fii cu grijă: emoțiile și stările de haos din tine, lângă un partener sau altul, au o contribuție și din partea lui. Nesiguranța sau anxietatea ta este întreținută și stimuli din exterior.

-    Poți căuta acei oameni „speciali”, captivanți, crezând că aceștia sunt magici. Astfel vei emana un sentiment de nevoie nebună de celălalt, chiar dacă nu ești conștientă de asta, iar acest lucru îl va îndepărta. Nimic nu este mai descurajator decât cineva care pare dispus să renunțe la întreaga sa viață, mai ales când conexiunea abia se formează. 

-    Iubirea obsesivă va duce la relații aparent imposibile (partenerii locuiesc în orașe diferite, unul dintre parteneri este angajat într-o altă relație, etc). Provocările prelungesc starea de orbire și obsesie. Lupta este considerată romantică. Durerea plecării și fericirea revederii prelungesc relația.


Bine cu tine: practică de reglare emoțională și de conectare cu sinele
 

Imaginează-ți că ești mică. Spune-ți numele. Imaginează-ți că tu, cea mică, vii în fața ta, cea mare, cea adult. Cum ești tu? Ce vârstă ai? Care sunt gândurile tale? Care sunt nevoile tale? Ai vrea să fii iubită, să te simți văzută, să fii valoroasă, să simți că ești protejată căci te poți baza pe prezența iubitoare a cuiva?

Inspiră și expiră profund de câteva ori. Află că acum tu, cea de la vârsta adultă, poți avea grijă de mica fetiță. Îi poți oferi iubirea de care are nevoie. Îi poți spune: sunt aici pentru tine, te văd, te înțeleg…voi avea grijă de tine! Închide ochii și oferă-ți o îmbrățișare ție, cea din prezent, și fetiței interioare. Inspiră și expiră profund de câteva ori.


Comunicarea asertivă: cum îi spui celuilalt că ai nevoie de el aproape


Uneori pe măsură ce relația avansează, este firesc să îți pui întrebări legate de intențiile partenerului. Dacă ai experimentat atașamentul nesigur în copilărie, acum poți resimți toate acele emoții neplăcute, mai ales când mintea semnalizează abandonul, ori respingerea în vreun fel. Este important să înveți să îți comunici nevoile în relație, pentru a observa în ce manieră celălalt poate contribui la împlinirea lor.

De asemenea, oricât ar fi de provocator să vezi că celălalt nu poate contribui, este important să știi că el nu este obligat să îți îndeplinească aceste nevoi. Poate nu vrea. Poate nu are resurse. Poate consideră că este prea mult efort pentru el. Dincolo de a comunica cine ești și ce îți dorești și celălalt va răspunde cu cine este el și ce își dorește el. De aici mai departe puteți continua, clădind împreună sau puteți merge pe drumuri separate.

 

Iată o formulă de succes în comunicarea nevoilor: Atunci când tu (descrie comportamentul celuilalt), eu mă simt (descrie sentimentele tale), și mi-ar plăcea ca tu să (îmi spui, ce să faci). 
 

Exemplu: ,,Când tu întârzii, atunci mi se decalează programul și încep să ma stresez și să îmi fac griji pentru restul zilei. Aș avea nevoie să ne sincronizăm mai bine activitățile.”


Uneori, când suntem consumate de nesiguranță tindem să căutăm un fals control. Putem astfel să îl copleșim pe celălalt, cerând mai mult sau punând presiune. Deși pare că este ce avem nevoie, contribuim la rupturi în dinamica de cuplu. În astfel de momente începe să pui temeliile unei relații sănătoase cu tine însăți. Modifică dialogul interior: 

„Mă surprind gândindu-mă că el nu mă iubește precum îl iubesc eu. Este ancorat în realitate acest gând? Reflectă cu acuratețe relația dintre noi? Oare îmi repet aceste gânduri fiindcă îmi este teamă că voi suferi, că voi fi părăsită, că nu mă va iubi nimeni niciodată? E normal să am astfel de gânduri? Îmi aduc aminte că nu am nevoie să controlez nimic în raport cu el. Am nevoie să îmi întorc atenția către mine. Ce îmi aduce bucurie, liniște, siguranță, împlinire?”

-    După ce ți-ai oferit ție prezență, concentrează-te pe ce îți aduce bucurie, nu pe a verifica din nou contul lui de Facebook. Oferă-ți iubire și siguranță, simțind emoțiile și senzațiile din corp. Disconfortul de a sta doar tu cu stările tale poate fi uriaș și tentația de a le împărți la doi crește. Mai ales dacă îți spui că „și el este de vină!”. Încearcă să îți oferi tu alinarea nesiguranțelor tale și mergi către partener cu o nevoie clară. 

-    Ce te-ar ajuta să știi ca să te simți mai încrezătoare în relația voastră? Ce anume din comportamentul lui ți-a declanșat gândurile obsesive? Chiar a dispărut, chiar te-a neglijat, sau ți-a fost teamă că îl pierzi? Analizează contribuția ta în această dinamică pentru a pune bazele unei relaționări sănătoase în doi. 

-    Creează un mediu de comunicare sănătos, împărtășește din lumea ta interioară cu el și observă cum îți răspunde. Dacă nu răspunde în același fel și dacă îți întoarce spatele, întoarce-te la tine. Deși poate părea că ai pierdut ceva, căci doare, de fapt te-ai câștigat pe tine tot mai mult.

 


Iubirea de sine: cum să te alegi pe tine, atunci când relația devine nesănătoasă 
 

Atunci când te iubești pe tine pui bazele relațiilor sănătoase și ții departe dinamicile toxice. Dacă atracția și dorința sunt reciproce, dacă respectul și investirea în relație sunt mutuale, mesajele confuze vor fi mai puține sau deloc, iar senzația de incertitudine scade. Dar dacă nu există intenția și efortul ambelor părți de a îndrepta lucrurile, cel mai înțelept lucru este să începi să te detașezi, să te distanțezi pentru a te întoarce la tine, treptat. Adu-ți aminte că:

-    O relație sănătoasă are nevoie de timp, respect, încredere, siguranță, grijă și afecțiune și nu de un comportament obsesiv sau egoist. 

-    Dacă știi că ai un istoric al relațiilor tumultoase, fii atentă să nu îl romantizezi pe celălalt. Adu-ți aminte că iritările, obiectivele, interesele, valorile diferite, antipatiile față de prietenii sau familia celuilalt, frica de a pierde libertatea și identitatea proprie, plictiseala apar inevitabil în unele relații, după ce perioada de început și entuziasm este depășită. 

-    Pentru a menține o relație sănătoasă, partenerii au nevoie de timp petrecut împreună și de experiențe noi, de atenție, de afecțiune, de gesturi mici care să le reamintească de ceea ce i-a legat la început.

Ține gândurile obsesive la distanță și observă dacă celălalt nu contribuie la binele relației și al tău. Sigur, doare dacă relația se rupe, însă suferința iubirii neîmpărășite doare și mai tare pe termen lung. 

 


Ce faci după o despărțire? Ponturi de a diminua gândurile obsesive:


Ți-ai dat seama că relația aceasta nu este pentru tine, că nu priviți în aceeași direcție. Dorința obsesivă de a fi cu cineva va face ca despărțirea să doară mai tare. Pot apărea simptome asemănătoare sevrajului, ca și cum ar fi o dependență de droguri sau de alcool. Și este firesc să fie așa. Biologic, în iubirea obsesivă, corpul se „droghează” cu hormonii care creează bucurie. Extazul este „echilibrat” de panica indusă de gândul că totul se va termina. Dacă relația se termină cu adevărat, poți resimți dureri de stomac, dureri de cap și nervozitate, iritare, anxietate. Ce poți face când gândurile intruzive nu îți dau pace:

-    Iubirea obsesivă se manifestă atât psihic cât și fiziologic. Ai nevoie să te desensibilizezi treptat de „drog”. Evită să îl revezi, atât fizic, cât și pe rețelele de socializare. Altfel vei tânji după ce a fost și te vei simți îndurerată că ai pierdut asta pentru totdeauna.

-    Evită orice activitate care stârnește emoții intense (de ex. muzică romantică) care te țin captivă. Chiar dacă durerea face ca orice activitate să pară obositoare și lipsită de substanță, reia legătura cu persoanele dragi, începe-ți dimineața cu afirmații pozitive, fă orice îți aduce bucurie și vitalitate într-un mod sănătos. Fii atentă la a nu înlocui o dependență cu alta. Deși poate fi tentant să apelezi la câteva pahare în plus de vin, ori la câteva felii de pizza, amintește-ți că scopul tău este să îți fie bine și nu să cazi într-o altă capcană.

-    Explorează, dacă poți, în terapie sau într-un grup de suport specializat, trecutul tău, pentru a integra ceea ce te-a durut.

-    Concentrează-te pe înlăturarea iluziei că EL este „singura persoană care te înțelege/singura persoană cu care te simți cu adevărat liberă/entuziasmată/vie/iubită/”, bucurându-te de momente cu adevărat speciale alături de alte persoane pe care nu le-ai putea asocia niciodată cu romantismul.

 

Succesul vindecării de dragostea obsesivă poate fi, mai degrabă, un rezultat al faptului că te auto-educi să nu tânjești după conexiuni rare, profunde, magice. Succesul de a te vindeca de tiparele nesigure poate însemna să rămâi atentă la convingerile de sine dăunătoare cu privire la capacitatea ta de a atrage partenerul ideal.

Este mai sănătos să te aștepți să fii alături de cineva mai blând și de încredere și să te gândești la acest detaliu, ca intenție, în locul gândurilor unei conexiuni magice.


Dacă ai trecut printr-o experiență descrisă în acest newsletter, povestește-ne la contact@sieureusesc.ro.
Nu ești singură!


 

Newsletter-ul Tu (pe bune) în relații este o componentă a programului național #ȘiEuReușesc - de la victimă la învingătoare. Odată ce te-ai abonat, un mesaj similar va ajunge la tine pe e-mail lunar. Dacă știi o prietenă pentru care această informație ar fi utilă, dă-i mai departe acest link: http://eepurl.com/gr-HqH.

 

Proiectul a fost lansat la inițiativa Iuliei-Claudia Dumitru, cu sprijinul psih. Raluca Butnaru și psih. Alexandra Abrudean, dar și a ilustratoarei Irina Ardeleanu. Acest material este realizat în mod voluntar de către echipa menționată mai sus Avem nevoie de susținerea ta pentru a continua să venim cu informații utile. Donează aici: https://www.sieureusesc.ro/ro/doneaza

Înapoi