Dovezile care ajută: informații utile din partea executorului judecătoresc

Fiecare proces al vieții aduce cu el o doză de necunoscut. În cazul unui divorț și a unor decizii judecătorești care vizează programul de vizită sau pensia alimentară lucrurile pe care nu le cunoaștem pot fi multe, iar executorul judecătoresc joacă un rol important.

 

Astfel, în cadrul discuțiilor Dovezile care ajută- întâlnirile cu specialiștii #ȘiEuReușesc, am stat de vorbă cu Ionela Bîndilă, membru fondator al Societății profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț. Iată cele mai importante întrebări și răspunsuri din cadrul întâlnirii:

 

1.Care sunt măsurile legale pentru a asigura plata pensiei alimentare?

 

Pentru a asigura plata pensiei alimentare, atunci când debitorul acestei obligatii nu o îndeplinește de bunăvoie ori în mod constant, se poate deschide un dosar de executare silită în baza hotărârii judecătorești prin care a fost stabilită această obligație de plată. In concret, te adresezi executorului judecatoresc cu o cerere de recuperare pe cale silită a pensiei datorate. Cererea poate fi facută doar pentru pensia restantă la momentul formulării cererii, urmând ca ulterior să revină cu câte o actualizare în mod periodic, deoarece este vorba despre o obligație care se execută prin mai multe acte și atunci nu putem estima ce ni se va datora în viitor. Cu alte cuvinte, se poate cere recuperarea pe cale silită a pensiei restante, nu și a celei care va deveni scadentă ulterior, întrucat una dintre condițiile pentru demararea procedurii de executare silită este ca obligația să fie exigibilă, adică să fi ajuns la scadență.

 

După deschiderea dosarului de executare silită, executorul judecătoresc va efectua verificări privind veniturile pe care le încasează debitorul, bunurile sale urmăribile, precum și disponibilul din conturile acestuia. Procedura propriu-zisă de executare silită va lua forma situației patrimoniale a debitorului, în sensul că se va plia exact pe ceea ce poate fi urmărit silit, raportat la natura creanței.

 

Cazurile cele mai dese sunt acelea în care se instituie poprire pe venituri, ipoteza în care angajatorul are obligația de a vira în contul executorului judecatoresc pana la 1/2 din venituri, după caz, iar executorul judecătoresc virează banii creditorului în mod constant, pe măsură ce se recuperează. Desigur, sunt și multe cazuri în care debitorul nu are nici venituri și nici bunuri urmaribile. Important este sa se rețină că, la fel ca și în cazul avocatului, și obligația executorului judecatoresc este una de mijloace, nu de rezultat. Adică, deschiderea unei proceduri de executare silită îl obligă pe executor să facă toate demersurile pentru recuperarea creanței respective, fără să îți poată garanta însa reușita procedurii, asta pentru că recuperarea unei creanțe depinde într-o foarte mare măsură de starea patrimonială a debitorului. Cu alte cuvinte, dacă ai de unde să recuperezi, vei recupera, iar dacă nu, nu.

 

2. Ce presupune procesul de încredințare a minorilor?

 

Procesul de încredințare a minorilor este la ora actuala reglementat extrem de lacunar. Astfel, procedura prevăzută de lege în acest sens îl transformă pe executor într-un simplu mediator în această procedură. Procedura începe, la fel ca și în cazul anterior, la cererea creditorului, formulată în baza hotărârii judecatorești prin care s-a dispus stabilirea domiciliului minorului la unul dintre părinți ori s-a conturat un program de vizitare în favoarea unuia dintre aceștia. În baza acestei cereri, se deschide un dosar de executare silită, pentru care se cere mai îmtâi încuviințarea instanței. În baza acestei încuviințări dată de instanță, executorul judecătoresc îl someaza pe debitor să își îndeplinească obligația ce a fost stabilită în sarcina sa și, de cele mai multe ori, îi pune în vedere acestuia să se prezinte cu minorul la sediul său ori, dupa caz, într-un alt loc (cum ar fi domiciliul celuilalt părinte), la o anumită dată și oră. La termenul stabilit, va fi convocat și creditorul, dar si reprezentanții DGASPC.

 

Important de reținut cu privire la această procedură este că nimeni nu poate forța minorul să facă ceva sau să își urmeze părintele căruia i-a fost încredințat, dacă el nu este confortabil cu asta. Practic, la termenul stabilit, executorul va încerca să vadă care este reacția minorului la contactul cu părintele căruia i-a fost încredințat ori în favoarea căruia a fost stabilit un proces de vizitare. În ipoteza în care minorul refuză să își urmeze părintele, executorul va consemna cele constatate, iar cei de la DGASPC vor demara o procedură de consiliere a minorului, procedură la care vor participa, pe etape, ambii părinți, atât împreună, cât și separat. După finalizarea procedurii de consiliere a minorului, se reia procedura în sine de executare, adică părțile sunt din nou citate, se organizează o noua întalnire, la care se reiau pașii anteriori. Dacă și de această dată minorul refuză, se continua procedura de consiliere psihologică și tot așa. Sunt situații în care încredințare nu se poate face niciodată, întrucât minorul refuză să își urmeze părintele.

 

Important este ca părintele somat, debitorul obligației de încredințare a minorului să participe la procedură, să nu se opună, să nu refuze să se prezinte cu minorul la termenul stabilit de către executor, întrucât nerespectarea hotărârilor judecatorești poate atrage angajarea răspunderii penale a acestuia.

 

3. Care sunt condițiile pentru deschiderea procedurii de  executare silită în cazul de neplată a pensiei alimentare?

 

Pentru a iniția o astfel de procedură principala condiție este ca hotărârea judecătorească să fie redactată și legalizată de către instanță. În cazul în care procesul de redactare al hotărârii judecătorești întârzie să apară, se poate depune la istanță, o cerere de urgentare a redactării cu motivarea faptului că orice amânare a redactării respective presupune o privare a copilului în speță de anumite fonduri necesare creșterii lui. Aspectul motivării joacă un rol important în aprobarea cererii. De multe ori acestea sunt luate în considerare, fiind o procedură la care apelează mulți exdecutori judecătorești.

 

4. Ce trebuie să cuprindă o contestație a unei executări judecătorești?

 

În acest caz nu există un formular sau o procedură standard, deoarece fiecare caz  este diferit și are particularități. În cadrul contestației executării se invocă motive care să dovedească lipsa necesității executării. Aceste aspecte sunt stabilite în instanță și nu țin de abilitățile unui executor judecătoresc.

 

-------

Acest material a fost realizat în cadrul evenimentul Dovezile care ajută - întâlnirea cu specialiștii #ȘiEuReușesc, cu sprijinul executorului judecătoresc Ionela Bîndilă, membru fondator al Societății profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț. Pe Ionela o găsiți aici: https://exsil.ro/

 

#ȘiEuReușesc Comunitatea București este un proiect organizat de A.L.E.G. (www.aleg-romania.eu) susținut prin Fondul IKEA pentru Egalitate de Gen, finanțat de IKEA România și gestionat de Fundația Comunitară București.

Înapoi